Cum integrați sustenabilitatea într-un curriculum atunci când cadrele didactice predau de la știința sportului până la poezie clasică?
Aceasta a fost provocarea centrală, din lumea reală, cu care ne-am confruntat în cadrul evenimentului nostru de formare de trei zile From Frameworks to Practices la Université Bourgogne Europe (UBE) din Dijon. În perioada 26 – 28 mai, 30 de participanți reprezentând cinci țări europene s-au reunit pentru a impulsiona proiectul GREENVERSITY.
Impulsionați de 30 de ore de colaborare intensă, o temperatură medie de 30 de grade (din cauza unui val de căldură pe care nu l-am planificat!) și o cantitate considerabilă de cafea și vin local, obiectivul nostru nu a fost doar să ne revizuim progresul, ci să testăm activ, în condiții reale, modul în care îi pregătim pe cursanții din învățământul superior cu competențele necesare pentru a face față provocărilor planetare.
Iată o privire asupra obstacolelor pe care le-am abordat, a datelor pe care le-am împărtășit și a comunității pe care o construim.
Provocarea: reducerea decalajului dintre discipline
Cadrul GREENVERSITY CORE adaptează GreenComp al Comisiei Europene în rezultate ale învățării măsurabile pentru universități. Acesta se concentrează pe patru domenii-cheie:
- Întruchiparea valorilor sustenabilității
- Asumarea complexității în sustenabilitate
- Imaginarea viitorurilor sustenabile
- Acțiune pentru sustenabilitate
Totuși, cadrele sunt eficiente doar în măsura în care sunt aplicate în practică. O concluzie majoră a sesiunilor noastre de lucru a fost realizarea faptului că E-Course pentru educatori are nevoie de mult mai multe exemple concrete, specifice disciplinelor, despre cum se aplică Cadrul GREENVERSITY. Învățăm că trecerea educatorilor de la teorie la competență autentică presupune să le oferim instrumentele exacte pentru a transpune un concept precum „Gândirea sistemică” într-o lecție aplicabilă, fie că se află într-un laborator de inginerie sau într-un seminar de literatură.
Testarea pedagogiilor în timp real
În loc să vorbim doar despre predare, am petrecut mult timp practicând-o. Am explorat abordări didactice inovatoare pentru a ancora aceste competențe în sala de clasă. De exemplu, metodologiile pentru „Acțiune pentru sustenabilitate” au demonstrat cum abordările bazate pe arte și scenariile interactive îi pot transforma pe studenți din cursanți pasivi în participanți activi.
Una dintre activități s-a concentrat pe Futures Literacy, o competență pe care am exersat-o în grupuri mici, imaginând scenarii de tip „cel mai bun caz” și „cel mai rău caz” în campusurile universitare peste cinci ani, odată cu progresele AI, folosind carduri Dixit. A fost interesant să observăm nu doar scenariile diferite la care au ajuns grupurile, ci și cum ilustrațiile frumoase au încurajat un proces de gândire creativ, permițându-ne să proiectăm viitoruri pe care altfel poate nu ni le-am fi imaginat. Cel mai bun scenariu? Ce-ar fi cu zone fără internet, unde studenții se pot relaxa, dansa, studia și face aproape orice, pentru o pauză de ecran atât de necesară!
Valoarea acestei abordări practice a fost evidentă. După cum a remarcat un participant, referindu-se la ceea ce i-a plăcut cel mai mult la eveniment:
„Metodologiile pedagogice specifice… faptul că m-am simțit încurajat(ă) și împuternicit(ă) să lucrez, metode de atelier inspiraționale și exercițiile practice.”
Ce determină, de fapt, acțiunea studenților?
Un curriculum conceput cu grijă înseamnă prea puțin dacă studenții nu sunt motivați să se implice. În ultima zi, am discutat despre ce îi motivează cu adevărat pe studenți să adopte inițiative de sustenabilitate.
Cercetările (consultați aici, aici și aici), inclusiv un mic sondaj pe care l-am realizat, arată că motivația studenților este foarte variată și condiționată. Deși există dorința de a participa la inițiative verzi—70,4% dintre studenții chestionați afirmând că competențele verzi sunt importante pentru viitoarele lor locuri de muncă, iar 74,1% resimțind un puternic sentiment de responsabilitate intergenerațională—nu ne putem baza doar pe conștientizare.
Pentru a transforma intenția în acțiune, am discutat câțiva pași necesari:
- Conectarea la beneficii practice: Participarea crește atunci când inițiativele verzi sunt legate direct de credite ECTS, valoare pentru CV, certificate sau micro-certificări.
- Evidențierea impactului local: Studenții sunt cel mai motivați să își asume roluri de leadership atunci când pot vedea clar impactul pozitiv și direct pe care acțiunile lor îl au asupra comunității locale.
- Construirea unor structuri conduse de colegi: Crearea de roluri de ambasador și valorificarea organizațiilor studențești oferă dovada socială și sprijinul între colegi necesare pentru a crește implicarea.
- Încadrarea ca un avantaj: Trebuie să prezentăm competențele verzi nu doar ca idealuri de mediu, ci ca abilități esențiale de angajabilitate, negociere și leadership.
Construirea unei rețele, nu doar a unui cadru
Sustenabilitatea este un efort colectiv. Trecerea de la „săli de clasă verzi” izolate la un ecosistem activ necesită rețele internaționale solide și resurse partajate. Am discutat despre depășirea unui simplu grup standard pe LinkedIn—care va fi lansat mai târziu în acest an—prin implementarea unor strategii hibride, precum seminare regionale, webinare internaționale și programe scurte de „shadowing” între universitățile partenere.
Am consolidat aceste conexiuni nu doar în sălile de atelier, ci și prin experiențe comune. Urcarea celor 366 de trepte ale Turnului Philippe Le Bon a oferit o priveliște spectaculoasă asupra orașului Dijon și un moment de apropiere. Reflectând asupra activităților sociale din timpul evenimentului, participanții au evidențiat valoarea acestor momente:
„Foarte frumos să vedem toată panorama și explicația despre senzorii meteo… o modalitate foarte plăcută de a ne cunoaște.”
Pe măsură ce am încheiat evenimentul cu o celebrare a învățării colective, a devenit evident că adevărata forță a acestui proiect constă în ambiția comună a consorțiului. Plecăm din Dijon cu un mandat clar: să ne rafinăm instrumentele, să ancorăm cadrele noastre în realități practice și să continuăm să construim împreună viitorul educației pentru sustenabilitate.